ENZOOTÍE s.f. Epidemie care se răspândește numai la animalele unui anumit teritoriu sau în cadrul unui grup limitat. [Pron. -zo-o-, gen. -iei. / < fr. enzootie, cf. gr. en – în, zoon – animal]. Vezi definitia »

ESTIVÁȚIE s.f. (Biol.) 1. Stare de amorțeală în care trăiesc vara unele animale. 2. Dispoziție a frunzelor în mugure. [< fr. estivation, it. estivazione]. Vezi definitia »

STRIÁȚIE, striații, s. f. Fiecare dintre dungile fine, paralele, care se observă pe anumite corpuri, scoase în relief, săpate în adâncime sau care se detașează pe un fond de culoare diferită; (cu sens colectiv) sistem format din astfel de dungi. [Pr.: stri-a-. – Var.: striațiúne s. f.] – Din fr. striation. Vezi definitia »

ERITREMÍE, eritremii, s. f. (Med.) Poliglobulie. – Din fr. érythrémie. Vezi definitia »

CONVERSÁȚIE s. f. discuție, convorbire. (< fr. conversation, lat. conversatio) Vezi definitia »