Definita cuvantului signatură
SIGNATÚRĂ s. f. 1. semn pus pe prima pagină a fiecărei coli de tipar a unei cărți, care ușurează legătorului numerotarea colilor. 2. mic șanț tăiat în blocul de litere care înlesnește zețarului recunoașterea poziției ei. 3. (mat.) ă unei substituții = (pentru o substituție dată) numărul +1 dacă substituția echivalează cu un număr par de traspoziții, numărul -1 dacă acesta echivalează cu un număr impar de transpoziții. (< fr. signature)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu signatură
COEXISTÉNȚĂ s. f. existență simultană a mai multor lucruri, ființe, fenomene. ♦ ~ pașnică = principiu de bază al relațiilor internaționale dintre state cu orânduiri sociale diferite, potrivit căruia acestea se angajează să renunțe la folosirea războiului ca mijloc de rezolvare a problemelor litigioase. (< fr. coexistence) Vezi definitia »
CISOÍDĂ s.f. (Geom.) Curbă plană descrisă de un punct de pe o secantă mobilă care trece printr-un punct fix al unui cerc, intersectându-l a doua oară. [Pron. -so-i-. / < fr. cissoïde, cf. gr. kissos – iederă, eidos – formă]. Vezi definitia »
MELEÁNDRĂ, melendre, s. f. (Reg.) Haină ruptă, zdrențuită; p. ext. zdreanță. [Pr.: -lean-] Vezi definitia »
sighíncă, sighínce, s.f. (reg.) 1. unealtă de lemn sau de fier, cu un capăt ascuțit, cu care se fac gropi pentru săditul viței de vie; sădilă, sădelcă, sădelniță. 2. unealtă de pescuit de forma unei suliți de fier care se înfige în corpul peștilor; ostie. 3. mai cu care pescarii sparg gheața pentru copci. Vezi definitia »
DANTELÚRĂ s. f. 1. ornament arhitectonic compus din zimți etc. 2. totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor. (< fr. dentelure) Vezi definitia »