proháb, proháburi, s.n. (reg.) 1. șlițul, deschizătura din față a pantalonilor bărbătești; despicătură în dreptul taliei, a rochiei sau a fustei. 2. haină, rufă ruptă; zdreanță. 3. încrețitură de fustă. 4. fiecare din cele două clape care astupă pe dinăuntru deschizăturile dinainte ale cioarecilor (ca să nu se vadă cămașa). 5. motiv ornamental în cojocărie format din mai multe motive de broderie. 6. tăietură mare de cuțit. 7. prăpăd. Vezi definitia »

REBÁB s.n. Instrument muzical cu două coarde asemănător viorii, folosit de algerieni, tunisieni și marocani. [< fr. rebab]. Vezi definitia »

UNISILÁB, -Ă, unisilabi, -e, adj. (Rar) Monosilabic. – Din lat. unisyllabus. Vezi definitia »

AB-/ABS- pref. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”. (< fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs) Vezi definitia »

HEPTASILÁB adj., s. n. (vers) din șapte silabe. (< fr. heptasyllabe) Vezi definitia »