CLAN, clanuri, s. n. 1. Comunitate gentilică caracteristică comunei primitive, formată din oameni legați prin relații de rudenie și de limbă. 2. (Peior.) Clică. – Din fr. clan. Vezi definitia »

lătureán, -ă, adj. (reg.) care locuiește afară de sat, la periferia lui. Vezi definitia »

AFRICÁN, -Ă, africani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația băștinașă a Africii. 2. Adj. Care aparține Africii sau africanilor (1), privitor la Africa sau la africani. – Africa (n. pr.) + suf. -an. Cf. lat. africanus, it. africano, fr. africain. Vezi definitia »

curbán (-ne), s. n. – 1. Ofrandă, jertfă. – 2. Banchet, festin. – 3. Victimă, animal sacrificat. – Var. gurban. Mr. curbane, megl. curban. Tc. kurban (Șeineanu, III, 44; Lokotsch 1208), cf. bg. korban, sb. kurban, it. corban (Battisti, II, 1103). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

BALAN²(O)- elem. „gland”; „ghindă”. (< fr. balan/o/-, cf. gr. balanos) Vezi definitia »