Definita cuvantului silențiar
SILENȚIÁR s. m. (ant.) 1. sclav care păstra liniștea și ordinea într-o casă romană. 2. (în Bizanț) demnitar care se îngrijea de audiențele împăratului. (< fr. silentiaire, lat. silentiarus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu silențiar
INEXPUGNABIL(adj.var.,2term.,4forme:-,-a,-i,-e)=imposibil de cucerit,de doborat,de distrus(despre o fortareata,o fortificatie,o asezare omeneasca demare importanta strategica,economica,politica pentru inamici).Neologism, termen istoric Vezi definitia »
PĂLIMÁR1, pălimare, s. n. 1. Stâlp de pridvor sau de prispă, care susține streașina acoperișului. 2. Împrejmuire de scânduri la prispa unei case țărănești, la un balcon, la un pod etc.; parmaclâc, balustradă (la un balcon). ♦ (Înv.) Întăritură, parapet. 3. Pridvor, cerdac; foișor. – Et. nec. Vezi definitia »
BRĂCINÁR, brăcinare, s. n. (Pop.) Șiretul (sau sfoara, cureaua) cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, ițarii etc. – Din brăcire (puțin folosit) + suf. -ar. Vezi definitia »
FIERÁR, fierari, s. m. 1. Muncitor care se îndeletnicește cu prelucrarea la cald a fierului sau a altor metale; faur2, făurar2, covaci, covali. 2. (Adesea determinat prin „ betonist”) Muncitor specializat în fasonarea și în montarea armăturilor pentru betonul armat. – Din lat. ferrarius. Vezi definitia »
puicár, puicári, s.m. (înv.) vânzător ambulant de pui. Vezi definitia »