moárte (mórți), s. f. – 1. Sfîrșit, deces. – 2. Omucid, omor. – Mr. moarte, megl. moarti. Lat. mortem (Pușcariu 1104; Candrea-Dens., 1175; REW 5688), cf. alb. mortë (Philippide, II, 648), it., port. morte, fr., cat. mort, sp. muerte. – Cf. mort, muri. – Der. neol. mortal, adj., din fr. mortal; mortalitate, s. f., din fr. mortalité; inmortalitate, s. f., din fr. immortalité; mortifica, vb., din fr. mortifier; mortificați(un)e, s. f., din fr. mortification; mortuar, adj., din fr. mortuaire. Vezi definitia »

INSECURITÁTE s.f. Stare de nesiguranță, lipsă de securitate. [Cf. fr. insécurité]. Vezi definitia »

PROFESIONALITÁTE s. f. calitatea de a fi un bun profesionist. ◊ conștiință profesională; profesionalism (1). (< it. professionalità) Vezi definitia »

SUFLETÉȘTE adv. Din punct de vedere sufletesc; moralmente. – Suflet + suf. -ește. Vezi definitia »

ORIZONTALITÁTE s.f. Starea a tot ce este orizontal. [Cf. fr. horizontalité]. Vezi definitia »