COOBLIGÁȚIE s. f. obligație reciprocă sau comună mai multor persoane. (< fr. coobligation) Vezi definitia »

LOCÁȚIE s.f. 1. (Jur.) Luare în folosință pentru un timp determinat și în anumite condiții; formă de contract de închiriere. 2. Taxă plătită pentru un lucru luat în folosință; chirie. ◊ Taxă de locație = sancțiune bănească în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 3. (Mar.) Determinare a poziției unei nave în larg. [Var. locațiune s.f. / cf. fr. location, lat. locatio]. Vezi definitia »

RUBEDÉNIE, rubedenii, s. f. (Pop.) Rudă¹. – Cf. rudenie. Vezi definitia »

vămeșíe (înv.) s. f., art. vămeșía, g.-d. art. vămeșíei; pl. vămeșíi, art. vămeșíile Vezi definitia »

AEROCARPÍE s. f. maturizare a fructelor în aer liber, deasupra solului. (< fr. aérocarpie) Vezi definitia »