pologít, pologítă, adj. (reg.) 1. (despre iarbă, holde, tulpini de plante etc.) doborât, culcat la pământ (de ploaie, vânt); (despre plante, maluri; în forma: pologat) cu înclinație mică. 2. (în forma: pologat) plin, încărcat, îmbelșugat. Vezi definitia »

PUNGĂLÍT, -Ă, pungăliți, -te, adj. (Pop.) Prost cusut. – V. pungăli. Vezi definitia »

NEUROCÍT s. n. neuron. (< fr. neurocyte) Vezi definitia »

AMĂNUNȚÍT², -Ă, amărunțiți, -te, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat. ♦ (Adverbial) În amănunt. – V. amănunți. Vezi definitia »

ÎNZIDÍT, -Ă, înzidiți, -te, adj. Fixat într-un masiv de zidărie. – V. înzidi. Vezi definitia »