OSTEOCÍT s. n. celulă osoasă matură. (< fr. ostéocyte) Vezi definitia »

STRONȚIANÍT s. n. carbonat de stronțiu. (< fr. strontianite) Vezi definitia »

IEZUÍT s. m. 1. membru al unui ordin de călugări catolici, creat în 1534 de călugărul spaniol Ignațiu de Loyola pentru combaterea Reformei și întărirea puterii papale. 2. (fig.) om ipocrit, intrigant, viclean, perfid. (< fr. jésuite, germ. Jesuit) Vezi definitia »

GÂNDIT², -Ă, gândiți, -te, adj. Pătruns cu mintea; chibzuit. – V. gândi. Vezi definitia »

SECURÍT s. n. sticlă de siguranță, foarte rezistentă, care la lovire nu produce cioburi. (< germ. Sekurit) Vezi definitia »