Definita cuvantului sincategorematic
SINCATEGOREMÁTIC, -Ă adj. 1. (log.; despre cuvinte, simboluri) care nu are semnificație luat izolat, putând însă apărea ca parte constituantă într-o expresie cu semnificație. 2. (fil.; despre infinit) care conține elemente reale, actualizate, a căror mulțime este inepuizabilă, dar care nu constituie întregul prin adiția lor. (< fr. syncatégorématique)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu sincategorematic
jantilic, jantilicuri s. n. (înv.) palton / haină subțire sau uzat(ă). Vezi definitia »
VOLEIBALÍSTIC, -Ă, voleibalistici, -ce, adj. Referitor la volei, de volei. – Volei-bal + suf. -istic. Vezi definitia »
tipíc (-ce), s. n. – 1. Ritual. – 2. Formular. – 3. Regulă, normă, formă stabilită. – Mr. tipicó. Ngr. τυπιϰόν, cf. sl. tipikŭ (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 142). – Der. tipicar, adj. (formalist, maniac); tipicărie, s. f. (manie); tipicale, s. f. (ore liturgice așezate între șase și nouă), din gr. τυπιϰά; tipicui, vb. (a prescrie, a prevedea). Vezi definitia »
ascuțitúnghic (triunghi ~) (-ți-tun- / -țit-un-) adj. m.; pl. f. ascuțitúnghice Vezi definitia »
BUTAFÓRIC, -Ă adj. Referitor la butaforie. [Cf. rus. butaforskii]. Vezi definitia »