TREIERĂTÓR, -OÁRE, treierători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor care lucrează la batoză. 2. S. f. Mașină de treierat; batoză. [Pr.: tre-ie-] – Treiera + suf. -ător. Vezi definitia »

LABRADÓR s.n. Mineral din grupul feldspaților plagioclazi, folosit ca piatră semiprețioasă. [< fr. labrador]. Vezi definitia »

RIZOFÓR, -Ă adj. (Biol.; despre organisme) Prevăzut cu rădăcini. [< fr. rhizophore, cf. gr. rhiza – rădăcină, pherein – a purta]. Vezi definitia »

PĂZITÓR, -OÁRE, păzitori, -oare, s. m. și f. Paznic. – Păzi + suf. -tor. Vezi definitia »

FOLCLÓR s. n. 1. Totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale, plastice, etc., a obiceiurilor și a tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni. 2. Știință care se ocupă cu creațiile artistice, obiceiurile și tradițiile populare. – Din fr., engl. folklore. Vezi definitia »