MÁNDE subst. 1. S. n. Ramură a familiei de limbi din Niger-Congo vorbită în regiunea văii superioare a râului Niger. 2. S. m. Membru al populației vorbitoare a limbii mande (1). (cf. engl. mande < mandingo mandi, mande = dim. al lui ma (mamă) = mămică) [AHDEL] Vezi definitia »

a-l roade (pe cineva) la ficați expr. 1. a simți o durere fizică puternică. 2. (d. griji, necazuri) a frământa (pe cineva), a chinui (pe cineva). Vezi definitia »

AFÍDE s. f. pl. afidieni. (< fr. aphidés) Vezi definitia »

EXCLÚDE vb. III. tr. A da afară, a înlătura; a elimina, a nu admite. ♦ (Refl.; despre două elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, nepotrivite, contrare. [Pron. ecs-clu-, p.i. exclúd, var. esclude vb. III. / < lat. excludere]. Vezi definitia »

CUSTÓDE, custozi, s. m. 1. Persoană însărcinată cu paza și cu păstrarea unor bunuri (mobile). Custode de bibliotecă. ♦ (Jur.) Persoană însărcinată cu paza unui obiect pus sub sechestru. 2. Cuvânt sau silabă însemnată pe ultima pagină a fiecărei coli sau pe fiecare pagină, în partea dreaptă sub ultimul rând, și repetată la începutul paginii următoare, pentru a arăta ordinea colilor și a paginilor manuscriselor. – Din fr. custode, lat. custos, -odis. Vezi definitia »