ATIROIDÍE s. f. absență completă a secreției tiroidiene. (< fr. athyroïdie) Vezi definitia »

RADIOGONIOMETRÍE s. f. Metodă de determinare a direcției din care se emit unde radio, bazată pe utilizarea proprietăților antenelor receptorului. [Pr.: -di-o-go-ni-o-] – Din fr. radiogoniométrie. Vezi definitia »

HEPATOPATÍE s. f. denumire generică a bolilor ficatului. (< fr. hépatopathie) Vezi definitia »

SPEOLOGÍE s. f. știință care studiază formarea peșterilor și viața din interiorul lor. (după fr. spéléologie) Vezi definitia »

TEOGONÍE s.f. Totalitatea miturilor care au ca temă originea zeilor; genealogia zeilor. ♦ Totalitatea divinităților unei religii politeiste. [Gen. -iei. / < fr. théogonie, cf. gr. theos – zeu, gonos – generație]. Vezi definitia »