HERGHELEGÍU, herghelegii, s. m. Păzitor, îngrijitor al unei herghelii. – Din tc. hergeleci. Vezi definitia »

BELIU, com. în jud. Arad; 3.704 loc. (1991). Muzeu etnografic. Vezi definitia »

CORTÉGIU s. n. 1. șir de oameni care însoțesc o ceremonie, o personalitate marcantă; convoi, alai. 2. (fig.) șir, înșirare. (< it. corteggio, fr. cortège) Vezi definitia »

COLOFÓNIU s.n. Substanță rășinoasă obținută prin prelucrarea reziduului de la distilarea terebentinei; sacâz. (din germ. Kolophonium, ngr. kolofónion) Vezi definitia »

arzulíu, (arzulíe), ad.j – Înflăcărat, aprins, focos. Tc. arzülü „dornic” (DAR; Pascu, Beiträge, 14), cu semantism datorat asocierii cu arz-, de la a arde. După Candrea-Dens., 78, de la arde. Probabil din același cuvînt tc., într-o formă redusă *arzü, care nu ni se pare clară, derivă arzoi (var. arzui), adj. (aprins, înflăcărat, pasionat), pe care DAR îl derivă direct din a arde. Vezi definitia »