CLAVÍCULĂ s. f. os din centura scapulară care leagă sternul de omoplat. (< fr. clavicule, lat. clavicula) Vezi definitia »

ALĂMÂIOÁRĂ, alămâioare, s. f. (Reg.) Gutuie. – Din alămâie (= lămâie) + suf. -ioară. Vezi definitia »

ORTÓZĂ, ortoze, s. f. Mineral din grupul feldspaților, cu aspect lăptos, roșiatic sau gălbui și cu luciu sticlos sau sidefos, întrebuințat în ceramică sau în industria sticlei; ortoclaz. – Din fr. orthose. Vezi definitia »

PIEZOBÁZĂ s. f. valoarea psihometrică a unei stimulări liminale a presiunii mecanice, pragul de bază al excitării electrice. (< piezo- + bază) Vezi definitia »

BONÉTĂ, bonete, s. f. 1. Acoperământ de cap confecționat din pânză sau din stofă, fără boruri sau cozoroc, purtat de femei, de copii, de bucătari, medici, laboranți, militari etc. 2. (În sintagma) Bonetă frigiană = un fel de căciuliță de lână cu vârful îndoit înainte, devenită în timpul Revoluției Franceze (1789-1794) simbol al libertății. – Din fr. bonnet. Vezi definitia »