ACVAMARÍN s.n. (Min.) Substanță albastră-verzuie, care este o varietate de beril, folosită ca piatră prețioasă. [< it. acquamarina]. Vezi definitia »

fiorín (fioríni), s. m. – Nume dat unor monede de aur și argint. – Mr. flurie. It. fiorino, cf. ngr. φιορίνι. Au circulat și var. înv. florin, s. m. (din lat. florenus, sl. florinŭ) și florint, s. m. (prin încrucișare cu mag. forint, cf. sb. forint). Vezi definitia »

BULÍN, buline, s. n. 1. Capsulă, cașetă în care se pune un praf luat ca medicament; p. ext. praful medicamentos împreună cu capsula sa. 2. Petic rotund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, dosare etc. 3. Desen rotund imprimat pe țesături. [Var.: bulínă s. f.] – Ngr. bulíni. Vezi definitia »

In filatelie aceasta expresie este folosita pentru acele timbre pereche legate intre ele in care primul este cu capul in sus iar al doilea este cu capul in jos sau invers, fiind tiparite asa din gresala sau intentionat, acestea avand o valoare mai mare decat doua timbre legate intre ele tiparite normal. sursa Wikipedia Vezi definitia »

STRĂÍN, -Ă, străini, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care face parte din populația altei țări decât aceea în care se află sau trăiește; (om, ființă) care este originară din altă regiune, localitate etc. decât aceea în care se află sau locuiește, trăiește. ♦ (Persoană) care aparține unei naționalități ce nu formează, în cadrul unui stat, o minoritate națională. 2. Adj. (Despre țări, locuri) Care este altul decât cel de origine al cuiva. ♦ Care aparține sau este propriu altui popor decât cel al persoanei despre care este vorba. 3. Adj., s. m. și f. (Persoană) care nu se află în relații apropiate (de rudenie sau de prietenie) cu cineva; p. ext. (om) care este sau se simte stingher. ◊ Loc. adv. Prin (sau printre, în) străini = departe de casă, între oameni necunoscuți, neprietenoși. ♦ (Om) înstrăinat (sufletește), depărtat de... 4. Adj. Care este în afară de preocupările sau de interesele cuiva. ♦ Care nu are nici o legătură, nici o contingență cu ceva, care este departe de ceva. 5. Adj. (Despre obiecte) Care nu este proprietatea sa, care aparține altuia. 6. Adj. Care este de altă natură, are alte particularități decât mediul în care se află. 7. Adj. Neobișnuit; bizar. [Var.: (pop.) streín, -ă adj., s. m. și f.] – Et. nec. Vezi definitia »