HIBRIDÍSM s. n. hibriditate. (< engl. hybridism) Vezi definitia »

CHEMOTACTÍSM, chemotactisme, s. n. (Biol.) Deplasare a unui organism liber spre un excitant de natură chimică; chemotaxie, chimiotactism, chimiotaxie. – Din germ. Chemotaktismus. Vezi definitia »

TIROIDÍSM s.n. Intoxicație prin produși de secreție ai tiroidei. [< fr. thyroïdisme]. Vezi definitia »

PANPSIHÍSM s.n. Concepție idealistă potrivit căreia toate elementele din natură ar fi însuflețite și înzestrate cu psihic. [< fr. panpsychisme, cf. gr. pas – tot, psyche – suflet]. Vezi definitia »

FIXÍSM s. n. 1. concepție care neagă evoluția lumii vii, considerând că speciile de plante și de animale sunt invariabile. 2. teorie din sec. XIX potrivit cărea bazinele oceanice și blocurile continentale ar fi fost permanente și imobile de-a lungul trecutului geologic al Pământului. (< fr. fixisme) Vezi definitia »