GLOSOLOGÍE s.f. Parte a medicinii care studiază limba și afecțiunile ei. [Gen. -iei. / < fr. glossologie, cf. gr. glossa – limbă, logos – studiu]. Vezi definitia »

sfoaie, sfoi s. f. (cart.) tehnică de trișare la pocher, constând în permanenta păstrare a cărților de deasupra prin servirea celor imediat următoare. Vezi definitia »

BALNEOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul apelor minerale și al nămolurilor terapeutice, precum și cu studiul acțiunii lor curative. [Gen. -iei. / < fr. balnéologie, cf. lat. balneum – baie, gr. logos – studiu]. Vezi definitia »

TERMOCHIMÍE s. f. ramură a chimiei care studiază efectele termice ce însoțesc reacțiile chimice. (< fr. thermochimie) Vezi definitia »

VOCÁȚIE, vocații, s. f. Aptitudine deosebită pentru o anumită artă sau știință; chemare, predispoziție pentru un anumit domeniu de activitate sau pentru o anumită profesiune. 2. (Jur.; în sintagma) Vocația succesorală = îndreptățire a unei persoane de a veni la o succesiune în temeiul calității sale de rudă. [Var.: (înv.) vocațiúne s. f.] – Din fr. vocation, lat. vocatio, -onis. Vezi definitia »