cotár (-re), s. n. – Loc de muls, în ogradă. Bg. kotar, sb. kótar „staul” (DAR). – Der. cotarcă, s. f. (hambar; coș), din sb., mag. kotarka; cotăriță, s. f. (Banat, coș), din sb. kotarica; cotîrlău, s. n. (nișă, firidă); cotîrleț, s. n. (ogradă). Cf. Skok 66. Vezi definitia »

TENÁR s.n. Parte ieșită în afară de la extremitatea podului palmei; regiunea palmară externă. [< fr. thénar, cf. gr. thenar – palmă]. Vezi definitia »

FEROVIÁR, -Ă I. adj. în legătură cu căile ferate. II. s. m. f., adj. (lucrător) la căile ferate. (< fr. ferroviaire, it. ferroviario) Vezi definitia »

CONDIMENTÁR, -Ă adj. folosit drept condiment. (< fr. condimentaire) Vezi definitia »

PENDULÁR, -Ă adj. Care are o mișcare ca de pendul; oscilant, oscilatoriu. [Cf. fr. pendulaire]. Vezi definitia »