tóbă (-be), s. f. – 1. Tambur. – 2. Culoare la jocul de cărți. – 3. Un tip de salam. – Var. Mold., Trans. dobă (și der.). Mag. dob (Tiktin; Gáldi, 89 și 150). – Der. tobaș, s. m. (Trans., toboșar), din mag. dobos, dublet al lui toboș, s. m. (tort), cf. sb. doboš „tartă”. Este bg. toba care pare că provine din rom. (Capidan, Raporturile, 234). Vezi definitia »

FURGONÉTĂ s.f. Automobil (închis) de transport, care are o platformă (acoperită) cu o ușă oblon în spate; autofurgonetă. [< fr. fourgonnette]. Vezi definitia »

GLISIÉRĂ s. f. 1. piesă metalică sau de lemn în formă de patină, de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă. 2. ~ de siguranță = parapet metalic din tablă ondulată, amplasat la limita acostamentelor, pe porțiunile de drum în rambleu, pe sectoarele din drum cu curbe strânse etc. (< fr. glissière) Vezi definitia »

RECREÁNȚĂ s.f. (Jur.) Uzufruct al unui bun în litigiu. [Pron. -cre-an-. / < fr. récréance]. Vezi definitia »

PERIENTEROCOLÍTĂ s.f. (Med.) Periviscerită abdominală adezivă care afectează în special intestinul subțire și colonul. [Cf. fr. péri-entéro-colite]. Vezi definitia »