PANPSIHÍSM s. n. Concepție potrivit căreia toate elementele din natură ar fi înzestrate cu psihic. – Din fr. panpsychisme. Vezi definitia »

STATÍSM s.n. Însușirea a ceea ce este static. ♦ (Tehn.) Proprietate a unui regulator de a asigura stabilizarea mărimii reglate. [< fr. statisme]. Vezi definitia »

MECANICÍSM s. n. 1. concepție filozofică materialistă dominantă în sec. XVI-XVIII, care încerca să descrie și să explice fenomenele realității pe baza legilor mecanicii. 2. reducere a fenomenelor de ordin superior la fenomenele mai simple care intră în componența lor. (< rus. mekanițizm, it. mecanicismo) Vezi definitia »

ORIGENÍSM s. n. doctrina lui Origene care, susținând că Fiul este subordonat Tatălui, iar Duhul Sfânt Fiului, nega caracterul etern al pedepselor de după moarte și admitea eternitatea materiei și preexistența sufletului față de trup. (< fr. origenisme) Vezi definitia »

ERGOTÍSM² s. n. Boală provocată de consumarea cerealelor atacate de cornul-secarei; intoxicație cu ergotină. – Din fr. ergotisme. Vezi definitia »