ÎNRĂMÁ, înrămez, vb. I. Tranz. A pune un obiect în ramă; a încadra. – În + ramă. Vezi definitia »

șașmá (-ále), s. f. – (Mold., Dobr.) Plasă mala. Tc. șaçma. Vezi definitia »

EXCLAMÁ vb. I. tr. A scoate o exclamație; a striga. [P.i. exclám, 3,6 -mă, var. esclama vb. I. / < fr. exclamer, lat. exclamare]. Vezi definitia »

1)Prima litera a alfabetului limbii romane si sunetul notat cu aceasta litera. 2)Exclamatie prin care se exprima surpriza,admiratie,entuziasm sau necaz suparare indignare etc. Vezi definitia »

AMALGAMÁ vb. I. tr. 1. (Chim.) A face un aliaj de mercur. ♦ A extrage cu ajutorul mercurului aurul și argintul din minereuri. 2. (Fig.) A amesteca, a aduna la un loc elemente eterogene, disparate. [< fr. amalgamer]. Vezi definitia »