OIÉSC, OIÁSCĂ, oiești, adj. (Pop.) Care aparține oilor, privitor la oi, ca al oilor, de oaie. [Pr.: o-iesc] – Oaie + suf. -esc. Vezi definitia »

ARDELENÉSC, -EÁSCĂ, ardelenești, adj., s. f. art. 1. Adj. Ardelean. 2. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans; ardeleana. – Ardelean + suf. -esc. Vezi definitia »

RĂZĂȘÉSC, -EÁSCĂ, răzășești, adj. (Reg.) Care aparține răzeșilor, privitor la răzeși, caracteristic răzeșilor; de răzeși. – Răzeș + suf. -esc. Vezi definitia »

MUTÉSC, -EÁSCĂ, mutești, adj. (Rar) Caracteristic muților; care nu se exprimă prin vorbe. [Var.: muțésc, -eáscă adj.] – Mut + suf. -esc. Vezi definitia »

SUFLETÉSC, -EÁSCĂ, sufletești, adj. Al sufletului; care ține de suflet, privitor la suflet; p. ext. moral, spiritual. – Suflet + suf. -esc. Vezi definitia »