pîrcăláb (pârcălábi), s. m. – 1. În Mold., boier, administrator al unei cetăți sau al unei fortărețe, căpitan și guvernator al unei provincii, atestat de la 1488. – 2. În Munt. și Trans., strîngător de biruri. Germ. Burggraf (‹ burcgrâve), prin intermediul mag. porkoláb (Miklosich, Fremdw., 119; Cihac, II, 520; Gáldi, Dict., 95). – Der. pîrcălăbeasă (var. pîrcălăboaie, pîrcălăbiță), s. f. (soția pîrcălabului); pîrcălăbie, s. f. (funcția de pîrcălab; instituția condusă de pîrcălab); pîrcălăbesc, adj. (de pîrcălab). Vezi definitia »

STRAB- v. strabo-. Vezi definitia »

HEXASILÁB adj., s.n. (Vers) alcătuit din șase silabe. [< fr. hexasyllabe]. Vezi definitia »

NABÁB s. m. 1. titlu dat în trecut în India guvernatorilor de provincii și căpeteniilor militare. 2. om foarte bogat. (< fr. nabab) Vezi definitia »

astroláb (-be), s. n. – Instrument pentru măsurarea poziției aștrilor. Gr. ἀστρολάβος (sec. XVII, cf. Gáldi 155) și mod. din fr. astrolabe. Vezi definitia »