PIROMETRÍE s. f. Ramură a fizicii care studiază problemele legate de măsurarea temperaturilor înalte. – Din fr. pyrométrie. Vezi definitia »

MORFOGRAFÍE s. f. 1. descriere morfologică și histologică a organelor și organismelor. 2. ramură a geomorfologiei care se ocupă cu descrierea și clasificarea formelor de relief după aspectul exterior. (< fr. morphographie) Vezi definitia »

hîrtíe (hîrtíi), s. f. – 1. Produs industrial special pentru scris, tipărit, desenat etc. – 2. Foaie de hîrtie. – 3. Act, document, înscris. – 4. Ban de hîrtie, bancnotă. – Mr. hîrtie. Ngr. χάρτι, pl. χαρτιά (Murnu 28; DAR), în parte prin intermediul sl. (bg., sb.) chartija. Este dublet al lui hartă. Sec. XVII; prima fabrică de hîrtie din Moldova datează din 1583, și din Muntenia din jurul anului 1640. – Der. hîrțoagă, s. f. (hîrtie, act fără valoare; mapă; cărțoi), cu suf. peiorativ -og; hîrțălog, s. n. (mapă), prin încrucișare cu terfelog (Iordan, BF, IX, 120); hîrțogărie, s. f. (birocrație). Vezi definitia »

Atracție obsesivă către o persoană Vezi definitia »

PATOGENÍE s. f. ramură a medicinei care studiază mecanismul de apariție și dezvoltare a bolilor; patogeneză. (< fr. pathogénie) Vezi definitia »