POSESÓRIU, -IE adj. (Despre o acțiune judiciară) Care are ca obiect apărarea posesorului împotriva deposedării sau tulburării acțiunii. [Pron. -riu. / < fr. possessoire]. Vezi definitia »

NĂUTÍU, -ÍE, năutii, adj. De culoarea semințelor de năut; gălbui. [Pr.: nă-u-. – Var.: (reg.) nohutíu, -ie adj.] – Năut + suf. -iu. Vezi definitia »

ACERATÉRIU s.m. Mamifer fosil neozoic, asemănător cu rinocerul, însă lipsit de corn. [Pron. -riu, scris și aceratherium < fr. aceratherium, cf. gr. a – fără, keras – corn, therion – fiară]. Vezi definitia »

mutevelíu s.m. (înv.) administrator. Vezi definitia »

statáriu, statárie, adj. (înv.; despre principii de drept sau despre instanțe) 1. care a fost elaborat sau instituit spre a judeca și a executa sentințe fără drept de apel și cu forța armatei; cu caracter marțial. 2. (s.n.) lege care reglementează judecarea și executarea acestor sentințe. Vezi definitia »