mușát (-tă), adj. – Frumos, drăguț. – Mr., istr. mușat. Din frumos, prin intermediul lui frumușat și dintr-o deformație infantilă de tip expresiv, ca mumușat (Tiktin; REW 3450; Graur, BL, V, 70), cu reducție ca în (ma)mă-ta, (mă)măligă, (ma)morniță etc. Der. din lat. musteus „tînăr” (Giuglea, Dacor., III, 767; REW 3450N) nu este probabilă. În Trans. și înv. în toată dacor., cf. numele Mușat. – Der. mușețel, s. m. (romaniță, Matricaria chamomilla). Din rom. provine mag. musacól (Edelspacher 19). Vezi definitia »

SCUIPÁT, (1) s. n., (2) scuipați, s. m. 1. S. n. Faptul de a scuipa. 2. S. m. Salivă, flegmă eliminată din gură prin scuipare. – V. scuipa. Vezi definitia »

CANELÁT, -Ă adj. Ornat cu caneluri; nervurat; crestat, zimțat. [Cf. fr. cannelé]. Vezi definitia »

REZERVÁT, -Ă adj. 1. Oprit, păstrat, pus deoparte. 2. (Despre oameni; despre sentimente etc.) Reținut, discret, prudent. [Cf. fr. réservé]. Vezi definitia »

MEDIÁT, -Ă, mediați, -te, adj. (Și adv.) Care are legătură indirectă cu ceva; indirect. [Pr.: -di-at] – Din fr. médiat. Vezi definitia »