JUSTÍȚIE s. f. 1. totalitatea instanțelor judiciare; sistem de funcționare a acestor instanțe. 2. activitate fundamentală a statului, în soluționarea litigiilor. 3. echitate, dreptate. (< fr. justice, lat. iustitia) Vezi definitia »

SPECTROSCOPÍE s. f. Ramură a opticii care studiază spectrele (1). – Din fr. spectroscopie. Vezi definitia »

ENTEROLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul intestinului. [< fr. entérologie, cf. gr. enteron – intestin, logos – studiu]. Vezi definitia »

AMENOMANÍE s.f. Delir cu dispoziție veselă. [< fr. aménomanie, cf. lat. amoenus – plăcut, gr. mania – nebunie]. Vezi definitia »

ENDOGAMÍE s. f. 1. Contractare obligatorie a căsătoriilor în sânul aceluiași trib, practicată la unele populații primitive. 2. (Biol.) Unire a doi gameți formați în același organism. – Din fr. endogamie. Vezi definitia »