CEMENTÁȚIE s.f. Cementare. ♦ Întărire și pierdere a elasticității straturilor externe ale lemnului ca rezultat al uscării excesive a suprafeței. [< fr. cémentation]. Vezi definitia »

BIOLOGÍE s. f. Știință care studiază manifestările vieții din punct de vedere anatomic, fiziologic, zoologic etc. ♦ Știința organismelor vii, animale și vegetale. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biologie. Vezi definitia »

DOGĂRÍE¹ s. f. Meseria dogarului; butnărie. – Dogar + suf. -ie. Vezi definitia »

ARTROPATÍE s.f. Afecțiune a unei articulații. [Gen. -iei. / < fr. arthropathie, cf. gr. arthron – articulație, pathos – boală]. Vezi definitia »

HEMIPLEGÍE s.f. Paralizie a unei jumătăți laterale a corpului; hemiplexie; hemipareză. [Gen. -iei. / < fr. hémiplégie, cf. gr. hemi – jumătate, plege – lovitură]. Vezi definitia »