PREPOTÉNȚĂ s. f. 1. atotputernicie; autoritate absolută. 2. (biol.) capacitate a unui animal de a genera descendenți mult mai asemănători lui decât în mod obișnuit. (< fr. prépotence, lat. praepotentia) Vezi definitia »

ANTONOMÁZĂ, antonomaze, s. f. Figură de stil care constă în folosirea unui nume propriu în locul unui nume comun sau a unui nume comun ori a unei perifraze în locul unui nume propriu; antonomasie. – Din fr. antonomase. Vezi definitia »

AMPERSPÍRĂ s.f. Unitate de măsură a forței magnetomotoare a curentului electric. [< fr. amperspire]. Vezi definitia »

ALANÍNĂ, alanine, s. f. Aminoacid produs prin hidroliza proteinelor naturale. – Din fr. alanine. Vezi definitia »

corándă, coránde, s.f. (reg.) cavernă, peșteră, golătate. Vezi definitia »