ÎNSEMNĂRÍCĂ, însemnărele, s. f. (Fam.) Notiță, bilețel. – Însemnare + suf. -ică. Vezi definitia »

TANGERÍNĂ, tangerine, s.f. Fruct citric (Citrus reticulata), asemănător cu mandarina, dar de culoare roșie, a cărui coajă se desprinde foarte ușor; miezul se desface în felii ca la mandarină, dar are pulpa mai zemoasă și mai puține semințe, fiind de aceea preferat în gastronomie; din fr., engl. tangerine. Vezi definitia »

AMPICILÍNĂ s. f. (Farm.) Antibiotic cu spectru larg. – Din engl. ampicillin. Vezi definitia »

PELÓTĂ s.f. 1. Perniță în care se înfig ace. 2. Joc sportiv originar din regiunile bascilor, care constă în aruncarea unei mingi de cauciuc brut, cu mâna sau cu o rachetă, într-un perete, de unde trebuie să ricoșeze într-un anumit sector al terenului; mingea însăși. [< sp. pelota, fr. pelote]. Vezi definitia »

tráistă (-te), s. f. – 1. Sac cu baiere, care se duce pe umeri, tăfîlcă, turbincă. – 2. (Arg.) Flacon, sticlă. – Var. înv. taistă, traistă, Olt. tracită, Banat trașită, straiță, trainstă. Mr. tastru, trastu(r). Mgr. τάγιστρον (Meyer, IF, II, 441; Crețu 374; Diculescu, Elementele, 447; Capidan, Raporturile, 552; REW 8528), cf. ngr. τραïστο, calabr. trástina. Legătura cu lat. canistrum (Miklosich, Etym. Wb., 109; Vasmer, III, 70) nu este evidentă. Cuvînt dacic, după Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 304 și Col. lui Traian, 1874, 126, cf. Candrea. Din rom. a trecut la toate idiomurile cu care românii au venit în contact: alb. tra(i)stë, štraitsë, streitsë, draštë, mag. tarisznya, ceh. tanystra (› germ. Tornister), slov. tanejstra, rut., pol. tajstra, rus. taistra. – Der. trăistar, s. m. (fabricant sau vînzător de traiste). Vezi definitia »