CLAPÉTĂ s. f. 1. clapă de dimensiuni mici. 2. (bot.) parte articulată care închide anterele și care, prin deschidere la maturitate, eliberează polenul. (< fr. clapet) Vezi definitia »

la mustață expr. (pop.) 1. în ultimul moment. 2. în mod nesperat. Vezi definitia »

căciúgă (-gi), s. f. – Sturion (Acipenser ruthenus). Sl. (sb., cr., slov.) kečiga (Miklosich. Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 36; Berneker 498), cf. pol. czeczuga, mag. kecsege. Vezi definitia »

TIOCIANÚRĂ s. f. tiocianat. (< fr. thiocyanure) Vezi definitia »

BARISFÉRĂ s. f. centrosferă (1). (< fr. barysphère) Vezi definitia »