Definita cuvantului stabilizare
STABILIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) stabiliza; (spec.) ansamblu de măsuri luate de către stat pentru întărirea monedei naționale. 2. operație prin care se asigură proprietăți constante unui produs chimic în condiții de depozitare, de transport sau exploatare. ◊ tratament chimic sau mecanic pentru mărirea stabilității unui teren de construcții. (< stabiliza)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu stabilizare
chiotoáre (chiotóri), s. f. – 1. Colț al unei clădiri, format din împreunarea a doi pereți. – 2. Stîlp, piatră de hotar. – 3. Articulație. – 4. Colț al acoperișului. – 5. Laț, nod. – 6. Butonieră. – 7. Cîrlig de copcă. – 8. Legătură, legătoare. – 9. Încheietoare, ansamblu de două piese care deschid și închid o carte legată. – Var. cheutoare, (Banat) cheptoare. Lat. *clautoria, în loc de clāvātoria. – Der. descheptura, vb. (Banat, a desface, a descheia) (Pușcariu, Dacor., IV, 706; DAR). Var. (Pușcariu 716); pare a reprezenta o pronunțare *clab(a)toria. Vezi definitia »
OBTURÁRE, obturări, s. f. Acțiunea de a obtura și rezultatul ei; astupare, închidere, obturație. – V. obtura. Vezi definitia »
zonáre s. f., g.-d. art. zonắrii; pl. zonắri Vezi definitia »
CONTINUÁRE, continuări, s. f. Acțiunea de a continua și rezultatul ei; urmare, prelungire. ◊ Loc. adv. În continuare = fără întrerupere, continuu; mai departe, mai încolo. [Pr.: -nu-a-] – V. continua. Vezi definitia »
PLACÁRE, placări, s. f. Acțiunea de a placa și rezultatul ei. – V. placa. Vezi definitia »