WEISMANNÍSM s.n. Teorie în biologie care postulează separarea organismului în două părți distincte: germenul, substanța ereditară, localizată în celulele sexuale, și soma, corpul, inert din punct de vedere genetic, afirmând independența absolută a germenului față de soma. [Pr. vais-] (din engl. weismannism, după August Weismann (1834-1914), biolog german) Vezi definitia »

LENINÍSM s.n. Interpretarea, prelucrarea, aplicarea și dezvoltarea marxismului în perioada trecerii la imperialism. [< rus. leninizm, cf. Lenin – filozof, om politic rus]. Vezi definitia »

STIGMATÍSM s. n. proprietate a unui sistem optic de a da pentru fiecare punct al unui obiect o imagine care este tot un punct. (< fr. stigmatisme) Vezi definitia »

PARAMAGNETÍSM s. n. proprietate a unor corpuri de a se magnetiza temporar în direcția intensității locale a câmpului magnetic. (< fr. paramagnétisme) Vezi definitia »

AUTOMOBILÍSM s. n. sport practicat cu automobilul. (< fr. automobilisme) Vezi definitia »