SFRÂNCIÓC, sfrâncioci, s. m. (Ornit.; la pl.) Gen de păsări răpitoare, călătoare, insectivore, din ordinul paseriformelor, mai mari decât vrăbiile, cu cioc încovoiat și cu gheare puternice (Lanius); (și la sg.) pasăre care face parte din acest gen. ◊ Sfrâncioc mare = pasăre cenușie pe spate, alburie pe pântece, cu pete negre pe coadă, pe aripi și în dreptul ochilor; lupul-vrăbiilor (Lanius excubitor). [Var.: sfrancióc s. m.] – Din scr. svračak. Vezi definitia »

mijloc de transport comun constatand din unul sau mai multe vagoane care ruleaza pe sine Vezi definitia »

TRILÓC adj. (despre avioane) cu trei locuri. (după fr. triplace) Vezi definitia »

(?) SILENTBLOC, silentblocuri, s.n. (Auto) Articulație elastică antivibrații, alcătuită dintr-un manșon metalic exterior și altul interior, spațiul dintre ele fiind umplut cu un cauciuc special care, în poziție normală de montaj, este totdeauna pretensionat în raport cu cele două manșoane. Exemplu tipic de utilizare: urechile de prindere a amortizorului de șocuri al suspensiei. – Din ? Vezi definitia »

PRITÓC s. n. (Pop.) Pritocire. – Din pritoci (derivat regresiv). Vezi definitia »