MISTÉR¹ s. n. 1. (pl.) ritual religios secret în Grecia și Roma antică, la care participau numai cei inițiați. 2. doctrină religioasă care nu era împărtășită decât unui număr restrâns de inițiați. ◊ dogmă religioasă creștină care trebuie primită așa cum este și care se crede a fi inaccesibilă rațiunii. 3. lucrare dramatică medievală cu subiect biblic și hagiografic. 4. ceea ce este necunoscut, neînțeles, încă inexplicabil; taină; secret. (< fr. mystère, lat. mysterium, gr. mysterion) Vezi definitia »

ÓBERCHELNER, oberchelneri, s. m. (Ieșit din uz) Chelner-șef; ober. [Var.: óbărchelner s. m.] – Ober + chelner. Vezi definitia »

BRACONIÉR, braconieri, s. m. Cel care braconează. [Pr.: -ni-er] – Fr. braconnier. Vezi definitia »

MOTELIÉR, -Ă adj. Care este în legătură cu motelurile, de motel. [Pron. -li-er. < motel + -ier, după hotelier]. Vezi definitia »

SELENIFÉR, -Ă, seleniferi, -e, adj. Care conține seleniu. – Din fr. sélénifère. Vezi definitia »