AUTONÓM, -Ă adj. Care se bucură de autonomie, este condus, administrat prin autonomie. [Pron. a-u-, pl. -mi, -me. / cf. fr. autonome, it. autonomo]. Vezi definitia »

OSTEOFIBRÓM s. m. tumoare mixtă conjunctivo-osoasă. (< fr. ostéofibrome) Vezi definitia »

CRANIOTÓM s. n. instrument chirurgical pentru deschiderea craniului. (< fr. crâniotome) Vezi definitia »

FIZOSTÓM, -Ă I. adj. (despre pești) la care vezica înotătoare este legată de esofag printr-un canal. II. s. m. pl. ordin de pești teleosteeni având această caracteristică. (< fr. physostome/s/) Vezi definitia »

XANTÓM, xantoame, s. n. Tumoare galbenă (sau roșcată) pe piele, nepericuloasă. – Din germ. Xanthom, fr. xanthome. Vezi definitia »