sbáte (zbătút, ătút), vb. – 1. A lovi mereu, a clătina. – 2. A agita, a amesteca. – 3. (Refl.) A se forța, a se lupta. – 4. (Refl.) A se strădui, a se chinui, a se preocupa. – Var. zbate. Mr. zbat(ire). Lat. *ex-battĕre (Densusianu, Hlr., 169; Pușcariu 1930; Pascu, I, 50), cf. it. sbattere, fr. ébattre, sau de la bate, cu s- expresiv. – Der. sbătae, s. f. (luptă), rar. Vezi definitia »

citiríte s.f. pl. (reg.) obicei moțesc de a aprinde paie pe colinele din apropierea satelor la începutul postului de Paști; hodanțele. Vezi definitia »

EDUCABILITÁTE s.f. Posibilitatea de a fi educat. [Cf. fr. éducabilité]. Vezi definitia »

APROBÁTE (Approbatae constitutiones regni Transylvaniae et partium Hungariae eldem adnexarum), colecție de legi întocmită în 1656, care cuprinde legiuirile Dietei Transilvaniei din 1541 pînă în 1653. Împreună cu „Compilatele” și cu „Tripartitul” lui Werböczi, formau codicele de legi ale Transilvaniei, pînă la ocupația habsburgică. Vezi definitia »

BRUTALITÁTE s. f. atitudine, purtare, vorbă brutală; grosolănie, violență. (< fr. brutalité) Vezi definitia »