BÁRIE, barii, s. f. Unitate de măsură pentru presiune egală cu presiunea unei forțe de o dină pe un centimetru pătrat. – Fr. barye. Vezi definitia »

OSTEALGÍE s.f. (Med.) Denumire generică pentru durerea de oase; osteodinie. [Pron. -te-al-, gen. -iei. / < fr. ostéalgie, cf. gr. osteon – os, algos – durere]. Vezi definitia »

TELEFONÍE s. f. Transmitere, de obicei bilaterală, la distanță a sunetelor (transformate în unde electromagnetice) cu ajutorul aparatelor de telefon, legate între ele prin cabluri conducătoare. – Din fr. téléphonie. Vezi definitia »

COLECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție totală sau parțială a colonului. [Gen. -iei. / < fr. colectomie, cf. gr. kolon – intestin, ektome – excizie]. Vezi definitia »

EGOLATRÍE s. f. Manie de a se preocupa exagerat de propria persoană; supraestimare a valorii personale; egotism. – Cf. lat. ego, după idolatrie. Vezi definitia »