AFERÉNT, -Ă, aferenți, -te, adj. 1. Care este în legătură cu ceva, care depinde de ceva sau decurge din ceva. 2. (Jur.) Care se cuvine sau revine cuiva. 3. (Anat.; în expr.) Vase aferente = vase care aduc un lichid la un organ. Nervi aferenți = nervi care transmit excitațiile periferice centrilor nervoși. – Fr. afférent. Vezi definitia »

VĂRSĂMẤNT s.n. Depunere a unei sume de bani la o instituție financiară. ♦ Plată a unei sume de bani. [Cf. fr. versement, it. versamento]. Vezi definitia »

AVẤNT, avânturi, s. n. 1. Vioiciune, energie în mișcări. ◊ Expr. A-și lua avânt = a se pregăti pentru o săritură; a se avânta. 2. Însuflețire, elan. ◊ Expr. A-i tăia cuiva avântul = a descuraja pe cineva. 3. Dezvoltare însuflețită, progres mare. ◊ Expr. A lua avânt = a se dezvolta rapid. – Postverbal al lui avânta. Vezi definitia »

EXCEDÉNT s.n. Prisos, ceea ce rămâne după acoperirea tuturor nevoilor; surplus. ♦ (Fin.) Plusul veniturilor în raport cu cheltuielile. [Pron. ecs-ce-, pl. -te, -turi. / < fr. excédent, cf. lat. excedens]. Vezi definitia »

aspirant, aspiranți, s. m. (tox.) persoană care inhalează solvenți volatili Vezi definitia »