a da mâna cu primarul expr. (adol.) a urina. Vezi definitia »

TUBÉRCUL¹ s. m. 1. tulpină subterană umflată, un rezervor de substanțe nutritive la unele plante; tuber¹ (2). 2. excrescență apărută pe unele țesuturi ale organelor vii. ◊ (med.) mică tumoare produsă de bacilul Koch. (< fr. tubercule, lat. tuberculum) Vezi definitia »

Lerul este o denumire specifică (un regionalism) folosit în partea de nord a Transilvaniei însemnând cuptor. Vezi definitia »

PENDÚL s. n. 1. corp solid care poate oscila în jurul unui punct fix sau al unei axe fixe; (p. ext.) dispozitiv, piesă a unui mecanism care prin oscilație reglează mișcările unei mașini sau ale unui instrument. 2. element de rezemare cu două articulații, folosit la poduri. 3. tip de corp de iluminat suspendat printr-o tijă. (< fr. pendule, lat. pendulus) Vezi definitia »

a stropi gazonul expr. (er. – d. bărbați) a ejacula, a juisa pe părul pubian al partenerei de sex. Vezi definitia »