SECHÉSTRU s.n. 1. Încredințarea (prin hotărâre judecătorească), unei a treia persoane, a unui bun asupra căruia există un litigiu. ♦ Măsură de asigurare ordonată de justiție sau luată de fisc, constând în aplicare de sigiliu sau dare în păstrare unei terțe persoane a bunurilor unui debitor. 2. Fragment osos rămas în țesuturi după o fractură sau infecție a osului. [< fr. séquestre, lat. sequestrum]. Vezi definitia »

PIRGEOMÉTRU, pirgeometre, s. n. Aparat pentru măsurarea intensității radiației calorice terestre. [Pr.: -ge-o-] – Din fr. pyrogéomètre. Vezi definitia »

EXPONOMÉTRU, exponometre, s. n. Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumină a unui film sau a unei plăci fotografice. – Din rus. eksponometr, germ. Exponometer. Cf. fr. exposemètre. Vezi definitia »

FLUOROMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea duratei luminii emise de o substanță fluorescentă. [Var. fluorimetru s.n. / < fr. fluoromètre]. Vezi definitia »

MUSTOMÉTRU s. n. v. mustimetru. Vezi definitia »