Definita cuvantului stricțiune
STRICȚIÚNE s. f. micșorare a dimensiunilor unui obiect; contracție. ◊ constricție. (< fr. striction, lat. strictio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu stricțiune
láune s.f. pl. (reg.) toane, capriciu. Vezi definitia »
DEPRECAȚIÚNE s. f. v. deprecație. Vezi definitia »
MICROINSTRUCȚIÚNE s. f. (inform.) instrucțiune corespunzând unui nivel de program elementar. (< engl. microinstruction) Vezi definitia »
-ITÚDINE elem. „calitate”, „stare”, (< fr. -itude, cf. lat. -itudo) Vezi definitia »
DESCOMPÚNE vb. III. 1. tr. A desface în elementele componente. 2. refl. A se strica, a se altera; a putrezi. ♦ (Fig.) A se destrăma. 3. refl. (Fig.) A-și deforma caracterul, înfățișarea; (despre față) a se crispa. [P.i. descompún, perf.s. -puséi, part. -pus. / < des- + compune, cf. fr. décomposer]. Vezi definitia »