ADÚCȚIE s.f. 1. Transportare, aducere, transport; acțiunea de a îndrepta apele către un anumit loc. ◊ Aducție de apă = apeduct. 2. Acțiunea mușchilor aductori. [Var. aducțiune s.f. / cf. fr. adduction, it. adduzione]. Vezi definitia »

LITOCROMÍE, litocromii, s. f. Procedeu tipografic de reproducere a picturii în culori. – Din fr. lithochromie. Vezi definitia »

HISTOPATOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu patologia țesuturilor. [Gen. -iei. / < fr. histopathologie]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul Evului Mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

PALUDOTERAPÍE s. f. (Med.) Malarioterapie. – Din fr. paludothérapie. Vezi definitia »