Definita cuvantului strofic
STRÓFIC, -Ă adj. 1. (despre versuri) care formează strofe. ◊ (despre o piesă vocală) care se repetă identic, de fiecare dată însă pe versuri diferite. 2. (geol.) mișcare ~ă = mișcare tectonică verticală. (< fr. strophique)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu strofic
tartáric, -ă, tartárici, -ce, adj. (înv.) infernal. Vezi definitia »
CÍCLIC, -Ă I. adj. 1. care se desfășoară în cicluri; periodic. ◊ (despre compoziții muzicale) alcătuit din mai multe părți independente. 2. (despre flori) toate elementele dispuse în verticil. 3. (despre compuși chimici) care are catenele închise în ciclu. II. s. n. (cinem.) suită de desene, fazele unei mișcări care, funcțional, se repetă. (< fr. cyclique, gr. kyklikos) Vezi definitia »
pasélnic s.n. (reg.) loc unde pasc vițeii. Vezi definitia »
venetíc (-că), adj. – 1. (Înv.) Venețian, din Veneția. – 2. (S. m.) Ducat venețian. – 3. Străin, persoană venită din altă parte. – Mr. venetic. Mgr. βενετιϰος (Densusianu, Rom., XXXIII, 288), cf. tc. venedik, alb. venetik, sl. venedikŭ, ceh. venátky (Miklosich, Fremdw., 77). Este dubletul lui venețian, adj., din it. veneziano. – Der. veneție (var. vineție), s. f. (străinătate). Vezi definitia »
GONIOMÉTRIC, -Ă, goniometrici, -ce, adj. Care aparține goniometriei, privitor la goniometrie. [Pr.: -ni-o-] – Din fr. goniométrique. Vezi definitia »