LEHÍME, lehimi, s. f. (Înv.) Totalitatea leșilor. – Din leah + suf. -ime. Vezi definitia »

CHIABURÍME s. f. Totalitatea chiaburilor, mulțime de chiaburi. – Chiabur + suf. -ime. Vezi definitia »

OPTÍME, optimi, s. f. A opta parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. ♦ Notă muzicală valorând a opta parte dintr-o notă întreagă. – Opt + suf. -ime. Vezi definitia »

TREÍME, treimi, s. f. 1. Fiecare dintre cele trei părți egale în care se împarte un întreg; a treia parte dintr-un întreg. 2. Grup de trei ființe sau de trei obiecte care alcătuiesc o unitate. ♦ (În religia creștină, mai ales în sintagma Sfânta Treime) Uniune spirituală a celor trei ipostaze divine (Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul și Duhul Sfânt) reprezentând un singur Dumnezeu. – Trei + suf. -ime. Vezi definitia »

ARHAIZME Vezi definitia »