TERMOREZISTÉNȚĂ s.f. Proprietate a unui material termorezistent. ♦ (Concr.) (Semi)conductor electric a cărui rezistență este influențată de schimburile de căldură cu mediul înconjurător. [< fr. thermorésistance]. Vezi definitia »

sálă (sắli), s. f. – Încăpere mare. – Var. Mold. șală. Mr. sală. Fr. salle, mr. din it., cf. ngr. σάλα. Fonetismul var. mod. este curios și se explică probabil prin analogie cu multe cuvinte orientale, care au pe ș în tc. și s în ngr. cf. șal, ngr. σάλι, șah, ngr. σάχης etc. -Der. salon, s. n., din fr. salon, mr. salone, din it. salone, cf. ngr. σαλόνι. Vezi definitia »

TRĂSURÍCĂ, trăsurici, s. f. Diminutiv al lui trăsură (1); trăsură mică și ușoară (cu două roți). ♦ Cărucior de copii. [Pl. și: trăsurele] – Trăsură + suf. -ică. Vezi definitia »

catrință (catrínțe), s. f. – Șorț, fustă din două bucăți. – Var. cătrință, cotrință. < Origine expresivă, ca în alte cuvinte care înseamnă „cîrpă”, cf. treanță, fleoarță, hanță, buleandră etc. și var. cotreanță „cîrpă” femeie de moravuri ușoare; cu același semantism ca toate cuvintele din această clasă. A fost interpretat ca un der. dim. al numelui feminin Catrina (Scriban); lipsește însă explicația semantică. Mag. katrinca, kotroncz (DAR) provine probabil din rom., ca și țig. katrinka. Cihac, II, 488, creează o legătură cu pol. katan(k)a „fustă”, lituan. katenka „corsaj”, care par a fi și ele dim. ale aceluiași nume. – [1561] Vezi definitia »

POTRIVEÁLĂ, potriveli, s. f. (Pop.) 1. Potrivire, asemănare; concordanță, acord. ◊ Loc. adj. Cu potriveală = potrivit, nimerit. 2. Coincidență. 3. (Pop.) Aranjare a ceva la locul potrivit; aranjare într-un anumit fel, așa cum trebuie; împodobire, aranjare. – Potrivi + suf. -eală. Vezi definitia »