slut (-tă), adj. – Urît, monstruos, diform, oribil. Sb. sluta (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Scriban). Der. din bg. splut „putred” (Cihac, II, 360), nu este probabilă. Rut. sluta, slutyi ar putea să nu provină din rom. (cf. Candrea, Elemente, 409). – Der. sluți (var. sluti), vb. (a urîți, a desfigura); sluțenie (var. slutenie), s. f. (urîțenie; pocitanie, lighioană); sluțitură, s. f. (hîrcă, hîzenie). Vezi definitia »

COMPÚT, computuri, s. n. Calcul al timpului, făcut pentru a fixa data Paștilor și pentru a socoti calendarul bisericesc. – Din fr. comput. Vezi definitia »

FĂCÚT¹ s. n. 1. Acțiunea de a face și rezultatul ei; săvârșire, îndeplinire; pregătire, preparare; confecționare; fabricare. 2. (Pop.; în superstiții) Farmec, vrajă (făcută cuiva). 3. (Pop.) Destin, soartă. – V. face. Vezi definitia »

FITOTERAPEÚT, -Ă, fitoterapeuți, -te, s. m. și f. Specialist în fitoterapie. [Pr.: -pe-ut-] – Din fr. phytothérapeute. Vezi definitia »

NEVĂZÚT¹ s. n. (În loc. adv.) Pe nevăzute = fără a vedea, fără a controla. – Ne- + văzut. Vezi definitia »