SULTÁN, sultani, s. m. Titlu dat monarhului din Imperiul Otoman și din alte țări musulmane; persoană care poartă (sau purta) acest titlu. ♦ (Înv.) Sultan-mezat = licitație specială care avea loc în divanul țării. – Din tc. sultan. Vezi definitia »

SĂTMĂREÁN, -Ă, sătmăreni, -e s. m., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în municipiul sau în județul Satu Mare. 2. Adj., s. m. (Locuitor) din municipiul sau din județul Satu Mare. – Satu Mare + suf. -ean. Vezi definitia »

VENEȚIÁN, -Ă, venețieni, -e s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Veneția. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Veneția. [Pr.: -ți-an] – Veneția (n. pr.) + suf. -ean. Vezi definitia »

bolozán (-ne), s. n. – Navă, corabie. Origine necunoscută. Șeineanu, II, 57, îl derivă din tc. bolozan; însă cuvîntul nu apare în dicționarele turcești, cf. Loebel 237 și DAR. Cuvînt rar, înv. Cf. sb. bolozan „trompetă”. Vezi definitia »

GOTLANDIÁN, -Ă adj., s. n. (din) perioada paleozoicului, diviziune a silurianului. (< fr. gothlandien) Vezi definitia »