decépție (decépții), s. f. – Deziluzie, dezamăgire. – Var. decepțiune. Lat. deceptio, -onem (sec. XIX). – Der. decepționa, vb. (a decepționa). Vezi definitia »

LIMNOLOGÍE s. f. 1. ramură a hidrologiei care studiază fenomenele fizice și biologice ce au loc în lacuri. 2. parte a hidrologiei care se ocupă cu studiul apelor interioare. (< fr. limnologie) Vezi definitia »

PROTOCRONÍE s. f. protocronism. (< protocron- /ism/ + -ie) Vezi definitia »

URTICÁRIE s.f. Boală alergică, manifestată prin erupția pe piele a unor bășicuțe însoțite de mâncărime. ♦ (P. ext.) Eczemă. [Gen. -iei, var. urticare s.f. / < fr. urticaire, cf. lat. urtica – urzică]. Vezi definitia »

TERAPÍE¹ s. f. terapeutică (II, 1). (< fr. thérapie) Vezi definitia »